Spectacol folcloric - „Șezătoare” la Oprișeni

Spectacol folcloric - „Șezătoare” la Oprișeni

Misiunea Asociației Forumul bucovinenilor de Pretutindeni o constituie înlesnirea dezvoltării ținutului bucovinean din punct de vedere economic, social și cultural. Prin proiectul „Bucovina unită prin limba și tradițiile ei, ediția a II-a, proiect finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni”, am realizat mai multe activități printre care și primul turneu al formației transfrontaliere „Bucovineanca”.

În data de 30.08.2014 promotorii proiectului s-au oprit la Oprișeni, raionul Hliboca, cu activitatea: Spectacol folcloric și șezătoarea - „La șezătoare”. Această activitate s-a derulat la Muzeul satului din Oprișeni la care au participat mai multe generații, fiii și fiicele satului Oprișeni.

Spectacolul ne-a încântat vizual și ne-a încercat emoțional prin imaginea unei săli pline de copii, din localități diferite, de vârste diferite, îmbrăcați în costume populare de culori și modele variate, dar a căror inima bate pe același ritm muzical bucovinean.

Muzeul satului, a fost locul ideal pentru prezentarea măiestriei artistice a tinerilor bucovineni care s-au implicat direct în această activitate cu sprijinul generațiilor care, cândva, au cântat, dansat și au efectuat diferite activități la șezătoare, cum ar fi torsul lânii, țesutul, împletitul, cusutul cămășilor, prin îndeletniciri de mii de ani care se foloseau pe aceste meleaguri. Aceste mesteșuguri au fost transmise din generație în generație și erau practicate de către femei cu precădere în perioada lunilor de iarnă. Rezultatul acestei munci au fost pânzele cu diferite întrebuințări, ciorapi impletiți și covoare din lână.

Cu ajutorul râzboiului de țesut se realizau ștergare, pânze, covoare, trăistuțe cu care, cu mulți ani în urmă copiii mergeau la școală sau se puneau merinde pentru munca câmpului. Pe lângă țesutul pânzii, a ștergarelor, în comuna Oprișeni se mai păstrează tehnica confecționării costumelor populare.

În timp, costumul popular tradițional a devenit expresie a artei populare românești. Costumele populare sunt realizate din materie primă din gospodării precum lâna, cânepa sau inul și sunt țesute și brodate cu pricepere și migală de către femei. Chiar dacă portul popular are anumite trăsături asemănătoare în toate zonele din Bucovina, ele totuși se diferențiază în funcție de croială, modele, ornamente și cromatica folosită. Țesăturile, costumele tradiționale din Oprișeni reprezintă o zestre de o valoare inestimabilă atăt pentru satul Oprișeni cât și pentru iubitori de artă populară.

Spectacolul folcloric deschis prin cântecul și dansul popular bucovinean prezentat de bobocei satului Oprișeni, continuat cu Felicia Oblezniuc, Florina Munteanu, din Suceava, Rodica Velicico, Oprișeni, cu suite de dansuri populare prezentate de către tinerii din Dinăuți în frunte cu instructorul formației Serhei Reabco, cu toții membri ai formației transfrontaliere „Bucovineanca”, urmat de intervenția invitaților la șezătoare care povesteau tinerei generații despre Șezătorile din trecut, despre felul cum se desfășurau. Domnul profesor Pintilie Bilețchi ne-a spus că este bucuros că a fost invitat la această șezătoare, a mai precizat faptul că „trebuie să știm că șezătoarea nu era o distracție, șezătoarea era un loc de educație a dragostei față de muncă. La șezătoare se cânta, se dansa, se spuneau povești, fetele, femeile se străduiau să aibă fusul plin, pentru că dacă nu era plin fusul fata era certată, pedepsită și risca să nu mai fie lăsată la șezătoare. Șezătorile au fost și un mijloc de informare, de întâlnire. În casa unde se făceau șezătorile, de obicei se adunau oamenii din sat și se discutau diferite probleme, se aduceau la cunoștință diferite informații, la șezătoare se puteau vedea fetele care erau în pragul măritișului, acestea erau analizate de către viitoarele mame soacre, cum se comportă față de cei din jur, dacă era guralivă sau tăcută fata, dacă îi plăcea să muncească sau să vorbească mult, toate acestea erau o propagandă culturală”.

Casele în care se făceau șezătorile erau un loc de cinste unde pe lângă muncă, petrecere, se făcea rugăciune pentru liniștea sufletească a sătenilor, pentru protecția animalelor, etc.

La șezători veneau persoanele în vârstă care se așezau pe cuptor ca să-i poată vedea pe toți din casă sau să fie văzuți, torceau lâna cu fuiorul și cântau iar tinerii învățau aceste cântece pentru a le transmite din generație în generație. Printre povești, discuți, prezentări, tinerii din cadrul formației transfrontaliere „Bucovineanca”, încingeau podeaua cu Răzășasca.

Multe lucruri se practicau la șezătoare și foarte bine ar fi să se facă și acum pentru că, a mai adăugat domnul profesor „Cel ce nu cunoaște trecutul, nu trăiește prezentul, să nu se gândească la viitor. Mulțumită acelui trecut, al oamenilor de atuncit am reușit să pastrăm limba și cultura românească, am ajuns unde suntem astăzi”.

S-a continuat cu cântece și dansuri populare românești, au fost prezentate costumele populare locale și din zona de munte.

Domnul profesor Constantin Odaiță ne-a spus că pentru dumnealui este o bucurie să vadă tineri din mai multe localități care promovează limba și tradițiile românești. A mai adăugat că satul Oprișeni este locul unde s-a conservat foarte bine portul popular bucovinean. De altfel a și fost prezentat la această șezătoare de către Felicia Oblezniuc.

Am discutat despre vremurile care au fost, care sunt și care vor veni de acum în colo. Părinții din Oprișeni au înțeles că pentru a promova tradițiile satului nostru, a satului bucovinean, este necesară confecționarea costumelor populare pentru bobocei, în scurt timp le-au confecționat.

Este bine că am început să continuăm cu aceste tradiții, să nu le neglijăm. Cântecul și dansul popular ne-au adus aminte că șezătorile nu pot fi fara muzică. S-a cântat s-a dansat și s-a continuat cu ornamentele vestimentare care au fost transmise din generație în generație iar în prezent modelele arhaice sunt valorificate tot mai mult devenind expresia autenticității folclorului bucovinean.

Prin Spectacol și Șezătoare a fost prezentată măiestria artistică dobândită de către tinerii implicați în proiect și din grupul țintă, în urma muncii desfășurate cu artiștii și păstrătorii de folclor al satului bucovinean-românesc.

Asociația Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni vrea să mulțumească încă odată Ministerului de Externe, Departamentuli Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, pentru sprijinul acordat prin finanțarea acestui proiect „Bucovina unită prin limba și tradițiile ei”, aflat acum la cea de-a II -a ediție.

Secretar general al Asociției Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni, Manager de proiect, Gheorghe HRENIUC

MAI MULTE POZE GASITI AICI